De la Litere la Kinetoterapie | De ce trebuie să-ți urmezi visul

Dacă mi-ai urmărit blogul, înseamnă că ai văzut ce facultate am terminat. Dacă ești nou aici, îți voi povesti. Am terminat Facultatea de Litere, specializarea Limba și Literatura Română – Engleză, iar contrar părerilor generale, chiar a fost o facultate grea, nu a fost „balet”, am învățat pentru că am dorit să fac ceva (util) în viață. În momentul acela nici nu mă gândeam unde voi ajunge… Îmi tot făceam planuri că voi ajunge jurnalist, scriitor, că voi fi angajat într-o multinațională din Pipera dând click-uri în neștire și așteptând ca ziua să treacă. Aveam până și un plan de rezervă: puteam oricând să îmi dau titularizarea, chiar dacă nu îmi doream acel lucru, măcar nu aș fi murit de foame.

Viața te duce pe cele mai ciudate căi.

Am aflat acest lucru în vacanța de vară. Din curiozitate am căutat job-uri de profesor în Marea Britanie. Știam că acolo sistemul de învățământ este diferit, iar munca profesorilor este mai lejeră și mai bine plătită. Tot căutând oferte de muncă, am dat peste un anunț: ”Teaching Assistant (Romanian Speaking)”. Nu aveam cum să ajung profesor, nu din prima, trebuia să fac alte cursuri acolo, dar eram pregătit (așa credeam atunci). Curios din fire, am aplicat, nu mi-am pus prea multe întrebări. Să fiu sincer, chiar nici nu visam să mă contacteze, a fost doar un experiment. După vreo două zile de la aplicare, primesc un email. Voiau să mă cunoască, să afle mai multe despre mine și despre planurile mele. Nu le-am răspuns, am ignorat mesajele care au venit în continuare, mesaje care nici acum nu se opresc. De ce am făcut asta, o să afli imediat.

Ne mișcăm, suntem vii!

Da, am refuzat o posibilă (a se citi bine„posibilă”, nu știu dacă m-ar fi acceptat pe mine, proaspăt absolvent fără prea multă practică) angajare în sistemul de învățământ britanic, dar am avut un motiv bine întemeiat: doream să ajung kinetoterapeut/fizioterapeut mai nou. Această dorință a apărut în anul II de facultate, în timp ce mă aflam în Spania. Acolo am cunoscut o fată care era studentă la această specializare, iar când am auzit ce face, pur și simplu am rămas fascinat. Mi-am zis în mintea mea: „Kinetoterapeut… Asta voi ajunge și eu!” Tot aveam de gând să mă înscriu la un curs de instructor de fitness, dar era inutil, mi-ar fi luat locul oricând un absolvent de Kinetoterapie.

Nu am renunțat la acest vis, iar acum sunt student la facultatea pe care mi-am dorit atât de mult să o urmez. Este grea, nu mai am timp nici să scriu câte ceva pe blog, dar o să merite, știu sigur. Învăț/sufăr acum pentru a ajuta persoanele care sunt în suferință. În ultimul timp, numărul persoanelor care au nevoie de recuperare medicală a crescut enorm. De vină sunt: stilul de viață sedentar, orele multe petrecute la birou în fața calculatorului, accidentele de toate tipurile etc. Toți avem nevoie de ajutor sau vom avea nevoie cândva…

Dacă eu am putut, poți și tu! Vrei să schimbi ceva în viața ta, dar îți este frică? Riscă! Câteodată chiar poți să-ți schimbi viața, trebuie doar să crezi în tine și să ai un țel. Dacă nu vei face ce-ți place, vei constata că ai trăit degeaba. O viață avem și nu trebuie să o irosim, ar trebui să lăsăm ceva în urmă, ceva de care să fim mândri și noi și persoanele care ne cunosc. De ce am ajuns abia acum la Kinetoterapie? De ce nu am mers de la început acolo? Eu sunt de părere că atunci nu „deblocasem nivelul” (v-am mai spus că-mi plac jocurile?). Trebuie să te cunoști destul de bine pentru a afla ce vrei să faci cu viața ta. Nu îmi pare rău că am terminat Română – Engleză, ci din contră, îmi prinde bine! Nu strică să ai habar de mai multe discipline. Trebuie să învățăm mult, omul are datoria de a se educa. Fără educație, omul nu este decât un simplu animal. Învață, riscă!

*Sursă imagine.*

Anunțuri

8 gânduri despre „De la Litere la Kinetoterapie | De ce trebuie să-ți urmezi visul

  1. După ce ți-am citit articolul mi-am dat seama că am făcut bine ascultându-mi inima. De când mă știu am zis că vreau să merg la facultatea de Litere și nimic nu mă va opri să ajung acolo. Dar iată-mă acum studentă la facultatea de Istorie, asta fiindcă mi-am ascultat vocea interioară care m-a împins spre acest lucru. Deși mereu mă gândesc dacă nu cumva a fost o alegere pripită având în vedere faptul că ideea cu istoria a început să-mi surâdă cel mai mult de abia în clasa a XII-a. Dar eu merg și pe ideea de predestinare și cred cu tărie că locul meu este la istorie, altfel ceva m-ar fi impiedicat să ajung acolo. Totuși, nu regret absolut deloc alegerea făcută și-mi dau seama că pe zi ce trece istoria și tot ce ține de ea mă fascinează și nu mă văd făcând altceva. Mai stau câteodată și mă gândesc și la Litere, dar poate, doar poate, voi face și facultatea de Litere. Acum depinde unde mă duce viața.
    Mă bucur în schimb că tu ai ales în final ceea ce vrei cu adevărat să faci și-ți urez succes în tot ceea ce va urma.

    Apreciat de 3 persoane

  2. Mă bucur că te-ai reprofilat…având în vedere că eu fac parte din categoria mai sus descrisă: fost absolvent de limbi străine care dă click-uri într-o multinațională vestită ahahhahah…..chiar aș avea nevoie de kinetoterapie ahahha ….iar de reprofilat…hmm…nu e exclus. Cred totuși că indiferent de ceea ce faci într-o anumită etapă a vieții tale trebuie făcut cu multă responsabilitate și dedicație….și ce dacă nu e visul tău din copilărie? chiar și așa poți învăța lucruri extrem de frumoase, utile. Iar ceea ce sufletul îți spune că ar fi trebuit să alegi…oricum va ajunge la tine într-un fel sau altul 😉

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s