După câteva luni de pauză, am revenit pe minunatul tărâm al blogging-ului! Deși am tot adunat idei, timpul se pare că trece din ce în ce mai repede pe măsură ce înaintez în vârstă. Apar responsabilități, iar toată lumea vrea câte ceva de la tine. Mai pui și facultatea cu a sa sesiune mirobolantă și ai pachetul complet.
În tot acest timp m-am și plimbat „oleacă”. Da, iar în Londra. De data aceasta am vrut să văd altceva. Îmi propusesem să vizitez câteva „mews” (grajduri transformate în case cochete și colorate). Din păcate, am reușit să văd doar două astfel de zone, deși lista mea era mult mai mare. Lipsa timpului și vremea schimbătoare a Londrei m-au cam făcut să abandonez visul de a le vizita.
Mi-am început hoinăreala la stația de metrou Holland Park, după care am mers câteva minute până la… Holland Park, bineînțeles. Nu aveam de gând să pierd așa minunăție de parc. Deși sunt mai multe căi pe unde poți merge, eu am ales varianta mai sălbatică, cu alei acoperite de zeci de copaci, frunze și iarbă. Nimic în lumea aceasta nu se poate compara cu mirosul proaspăt al pământului puțin ud și cu răcoarea oferită de crengile copacilor. După 15 minute de explorat zona și fotografiat fiecare plantă posibilă, am hotărât să caut grădina japoneză. De fapt, grădina japoneză a fost principalul motiv pentru care am ales să vizitez parcul.
Nu a fost greu de găsit, doar urmărești indicatoarele și ajungi imediat. Totuși, sfatul meu este să o iei ușurel, admiră peisajul, ascultă păsările. Dacă mi-ai fi spus că există papagali în Londra, aș fi crezut că faci mișto de mine. Ei bine, eu nu am de gând să păcălesc pe nimeni și trebuie să spun că într-adevăr există papagali în Anglia. Și sunt liberi și sănătoși.
Ajuns pe „pământ japonez”, prima mea reacție a fost aceea de a scoate aparatul de fotografiat. Eh, ca să vezi! Cei 50 de oameni de lângă cascadă au avut aceeași idee strălucită. Să fotografiezi cascada din mijlocul parcului este un adevărat test al răbdării. Dacă nu ajungi la răsăritul soarelui, vei avea mari probleme cu turiștii. Eu nu am făcut-o și a trebuit să profit de fiecare secundă liberă pentru a fotografia peisajul. A meritat? Cu vârf și îndesat. Nervii au dispărut imediat ce am văzut imaginile.
Grădina japoneză – Vizitată! A urmat o mică plimbare prin restul parcului, am făcut câteva selfie-uri cu păunii care mergeau liberi, și am pornit spre mews. Toată zona este împânzită de așa ceva. În drumul spre Kynance Mews, am făcut un mic popas la Radley Mews. Nu prea m-a impresionat, deși acolo poți vizita un extraordinar magazin de mașini de epocă recondiționate. Superbe creații, bani să ai.
Două poze acolo, trei dincolo, a trecut o jumătate de oră. Era timpul să merg mai departe. Trebuia să ajung la Kynance Mews înainte de a se strica vremea. Google Maps m-a trimis la o adevărată vânătoare de mașini scumpe, serios vorbesc. Niciodată în viața mea nu am văzut atât de multe mașini care costă mai mult decât o casă din mijlocul Bucureștiului. Un Bentley în față, în spate un Ferrari, în dreapta două Porsche, în stânga Lamborghini… Din când în când mai vedeai niște Mini Cooper multi colore. Dacă ești obsedat de mașini scumpe, aici este raiul tău! Dacă îți place arhitectura elegantă, să știi că și de data aceasta ai noroc. Clădirile din Kensington sunt adevărate opere de artă. Parcă urlă la tine să le fotografiezi. Asta când nu urlă proprietarul…
Cât să fi trecut oare? Nici nu mai conta pentru că ajunsesem la Kynance Mews! O, ce fericire! Cerul era groaznic pentru fotografie, dar măcar nu ploua, trebuia să fiu recunoscător. M-am mirat că nu am dat decât de o „instagrameriță” acolo. I-am făcut câteva poze și am trecut la ale mele. A meritat toată plimbarea! Locul are un potențial fotografic extraordinar. Dacă te ajută lumina, poți petrece multe minute acolo. Un model frumos și lumină bună… ce îți poți dori mai mult? Eu nu am avut model și nici lumină bună, așa că m-am limitat la a fotografia atracția principală: casa acoperită de sutele de flori mov.
Deja se făcuse cam târziu și vremea se înrăutățise, norii dețineau cerul. Era un semn că trebuia să plec. Până la urmă, era de ajuns. Restul locațiilor au rămas de vizitat altă dată.
Dacă vrei să vezi partea bună a Londrei, te invit să cauți locațiile descrise. De fapt, o idee bună ar fi să vizitezi întreaga zonă (Kensington), nu vei rămâne cu un gust amar. Garantez! A, un sfat: golește-ți cardul de memorie, vei avea multe de fotografiat.
Dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să dai un share. De asemenea, mă poți urmări pe Instagram (@bogdivi) pentru a vedea mai multe fotografii. Mulțumesc!
Ai revenit în forță. Chiar mă întrebam unde dispăruseşi 🙂
Superbă zonă. Am trecut-o pe listă. Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Timpul prea putin… Toti vor cate ceva de la mine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoasă plimbare. Şi ai avut noroc că n-a plouat, acolo e lucru rar 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu e chiar atat de rar. Ploua mai putin decat credem noi, doar ca sunt zile si zile. Cel mai rau lucru de acolo este vantul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumoase fotografiile, mai ales casa cu glicină. Instagrammable toate 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc! Da, sunt locuri foarte frumoase.
ApreciazăApreciat de 1 persoană