Trăiesc periculos. Fotografiez cu telefonul!

Da, așa este! Chiar fotografiez cu telefonul și nu îmi este rușine să recunosc. Până la urmă, de ce mi-ar fi? Nu fac nimic ilegal și obscen, doar îmi scot scula și încep să trag în stânga și-n dreapta. Alo, alo! Nu te mai gândi la prostioare, vorbeam despre telefon, cu ăla trag pozele când îmi vin piticii la cap.

Deși sunt posesor de DSLR, câteodată simt nevoia să ies și să fotografiez cât de simplu pot. Aș putea spune că plimbatul prin natură sau prin parcuri este mult mai relaxant când știi că nu cari după tine un animal mare și greu. În plus, așa nu atragi atenția asupra ta, îți lipsește eticheta „UITĂ-TE LA MINE! AM UN APARAT DE SUTE DE EURO ÎN MÂNĂ/LA GÂT!”

Nu este o surpriză că aparatele foto care depășesc dimensiunea unui săpun se fură cel mai repede. Hai să fim sinceri și să nu ne mai ascundem după perdea. Acum, orice troglodit știe ce e ăla un DSLR și cât costă (nu vorbim despre modelele vechi și foarte ieftine, deși i-ar putea induce în eroare pe hoții începători/neștiutori). Automat că au devenit țintele băieților puși pe „combinații”, era inevitabil. Deși nu mi s-a întâmplat decât în Târgoviște ca un nene să se uite cu poftă la aparatul meu, am auzit oameni care spuneau că le este frică să mai iasă cu DSLR-ul în oraș. Nici chiar așa, este absurd! Dacă nu te duci pe o alee dubioasă cu aparatul în mână, eu spun că ești în siguranță. Nu o căuta cu lumânarea.

Simt că am deviat de la subiectul inițial, așa că voi continua să-ți spun cât de bine m-am simțit fotografiind cu telefonul și cât de mândru sunt de rezultate.

Era o dimineață geroasă de februarie. Mintea îmi spunea să merg în cel mai apropiat parc și să fotografiez ceva, dar corpul îmi transmitea că nu are de gând să facă nebunia asta. Pot spune că eram în conflict cu MINE! Până la urmă am ieșit. Doar o viață am, nu-i așa?

Vântul bătea cu putere și îmi tăia respirația, zăpada din parc îmi ajungea până la genunchi, iar mâinile îmi înghețau în buzunare, deși aveam niște mănuși zdravene. Ah, ce vreme minunată! O plăcere să fotografiezi…

Am scos telefonul din buzunar, am deschis aplicația pentru camera foto, am selectat modul „Manual” și gata, eram pregătit să fotografiez! O oră fix mi-a luat plimbarea pe aleile înzăpezite ale parcului. Poți vedea mai jos ce a ieșit din mica mea tură foto (mai multe fotografii vor fi încărcate pe profilul meu de Instagram, așa că treci cu un follow).

 

Turnul Parașutiștilor – Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești

Ah, chiar aveam nevoie de o asemenea experiență! Am învățat că poți scoate imagini bunicele și fără să dai 500 de euro pe un obiectiv sau cameră. Da, nu poți folosi telefonul pentru a face fotografii de eveniment, dar pentru omul de rând, amator de fotografie, telefonul poate fi o unealtă extraordinară. Câteodată este bine să te limitezi, doar așa vei scoate la iveală acea parte creativă pe care ai ascuns-o mult timp. Când sunt cu DSLR-ul, dau zoom, dar când sunt cu telefonul… merg și caut diferite unghiuri din care pot fotografia. Este neplăcut să te „îneci” în zăpadă și să mori de frig, dar uiți de tot când vezi că imaginea este ce trebuie.

Ce părere ai despre fotografiatul cu telefonul mobil? Merită sau nu?