Nu le pot uita…

17110655548_61b65b9215_o

Nu stiu ce sa mai fac, pur si simplu nu le pot uita. Se afla adanc in sufletul meu si ma chinuie de fiecare data cand ma gandesc la ele. Cand incerc sa sterg amintirea lor, simt ca o bucata din mine se rupe si sangerez incet, inima imi bate frenetic, iar mainile imi transpira si tremura precum frunzele lovite de vantul rece al toamnei.

Pe cea dintai am intalnit-o in Spania. Nu stiu ce sa zic, imi plac cele cu sange latin, exotic. Intotdeauna am avut o atractie speciala pentru ele. Imi aduc aminte de momentul in care am fost foarte aproape de ea. Ii puteam simti mirosul, o puteam atinge si aproape ca o vedeam in viitorul meu. Nu am mai simtit asa ceva pana atunci, a fost un moment unic. Cu toate ca a fost un moment de mare intensitate, o parte din mine imi zicea sa lupt impotriva tentatiei si sa rup orice legatura cu ea. Chiar nu voiam sa fiu legat de ea, mai ales ca eram departe de casa si inconjurat de oameni straini si diferiti.

Cand m-am intors in tara, am inceput sa o uit. Dupa cateva saptamani disparuse total din mintea si sufletul meu. Am rasuflat usurat, apoi, le-am intalnit pe ele. Trei la numar. Unii ar putea spune ca sunt nebun, ca umblu aiurea si ca nu voi face nimic in viata, dar ei nu stiu despre ce este vorba.

Nu m-am putut abtine si am cautat tot o straina. Am gasit-o. Nu era de o frumusete nemaipomenita, dar era ceea ce cautam eu. Alaturi de ea am trait clipe de neuitat, am avut parte de momente tensionate si uneori chiar spuneam ca o voi parasi. Nu am avut taria sa fac acest lucru, asa ca am mers cu ea pana la capat. Si azi sunt tot cu ea de gat, dar parca nu mai rezist…

A doua era de origine romana, frumoasa, exigenta si stia ce voia de la viata. Dupa cateva luni petrecute impreuna, i-am explicat ca nu mai putem continua acea legatura. Se parea ca a inteles, dar intr-o zi mi-a spus ca nu poate trai fara mine, asa ca am acceptat-o si pe ea. Da, sunt cu doua in momentul acesta, dar ceea ce urmeaza sa va spun va fi si mai socant.

Pe a treia am intalnit-o in primul semestru din anul doi. Din nou, sange latin, imbatranita prematur, dar de o frumusete si de o corectitudine nemaipomenita. Am intalnit-o la cateva zile dupa ce m-am intors din Spania. Sentimentele pe care le avem unul pentru celalalt sunt extraordinar de puternice. Nu am putut sa o las, nu m-a putut lasa. Mi-am luat un angajament care ma depaseste cateodata, dar continui sa merg inainte fara sa ma uit in spate.

Dragele de ele… In septembrie voi scapa de ele. De cine?  De ele, de restante! Doar nu v-ati gandit la altceva, nu-i asa? Ultima, Limba Latina imi face probleme, dar sunt increzator in fortele proprii si stiu ca pot scapa de ea. O voi parasi! Nu imi mai pasa ce zice, eu tot o s-o las!

Anunțuri

5 gânduri despre „Nu le pot uita…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s